„Nivelul de predare – învățare – evaluare la disciplina educația plastică” în IPLT „Ștefan Vodă”

În anul de studii 2017-2018, conform programului de activitate a I. P. L. T. „Ştefan Vodă” în sem. I la capitolul Control a fost planificată verificarea nivelului de predare-învățare-evaluare la disciplina ed. plastică.

Educația plastică este procesul dirijat de formarea competențelor de comunicare artistică și de creare a imaginii artistico-plastice la elevi în instituțiile de învățământ preuniversitar general.

Ideea fundamentală a actualului concept de educație plastică constă în faptul că  imaginea artistico-plastică este rezultatul actului de creație și, concomitent, metodă de instruire, iar studiul limbajului plastic, al materialelor de artă și al tehnicilor de lucru cu ele sunt mijloace de creare a imaginilor artistico-plastice și, în consecință, mijloace de instruire.

Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii față de cultura plastică națională și universală și oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice și a competențelor de percepere și exprimare a mesajului artistico-plastic.

Dezvoltarea creativității în cadrul activităților artistico-plastice include formarea competențelor de exprimare liberă a propriilor viziuni și preferințe în redarea temelor și subiectelor lucrărilor plastice.

Pentru realizarea  eficientă a obiectivelor educației artistico-plastice la treapta gimnazială este propus ca procesul predării-învățării-evaluării să fie axat pe 6 principii:

1. Principiul conexiunii teoriei cu practica;
2. Principiul unității dintre senzorial și trațional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simțurilor, cunoașterea senzorială, logică și rațională a imaginilor;
3. Principiul perceperii globale, unitare a formei și conținutului operei de artă – asigură formarea capacității de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei și denotă necesitatea conexiunii aspectelor formale și de conținut în receptarea operei de artă plastică;
4. Principiul educației artistice în baza valorilor autentice – implică folosirea la activitățile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase, de o anumită tradiție culturală națională și universală;
5. Principiul unității perceperii și creației – presupune predarea – învățarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic, audierea muzicii sau lectura unor texte corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate, executarea lucrului practic, analiza colectivă și individuală a lucrărilor/toate grupate optim pentru formarea competențelor;
6. Principiul etnocultural – exprimă interferența artei profesionale, artei populare și a celei religioase. Funcționarea principiului respectiv asigură păstrarea și transmiterea generațiilor viitoare a unor valori spirituale și materiale create de-a lungul veacurilor.

Centrarea pe competențe instituie o viziune netradițională față de utilizarea conținuturilor. Astfel, conținuturile devin mobile, flexibile și redau viziunea autorilor vizând realizarea obiectivelor propuse. În consecință, profesorul este cel care selectează conținuturile ce urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii.

Toate conținututrile sunt structurate în 5 compartimente identice pentru toate clasele ce studiază educația plastică:

• Materiale, istrumente și tehnici de artă;
• Mijloace artistico-plastice;
• Structuri și fenomene ale naturii;
• Compoziția;
• Inițiere în istoria artelor plastice.

Cele menționate mai sus asigură formarea competențelor de receptare, de creare a valorilor plastice și de comunicare artistică cu opere de artă de valoare.

Educaţia plastică în I. P. L. T. „Ştefan Vodă” este predată, prin cumul, de către o profesoară cu gradul didactic I.

În rezultatul controlului putem constata că predarea-învățarea-evaluarea la disciplina ed. plastică este axată pe 5 competențe care se formează la elevi pe parcursul a trei ani de studii (clasa a V-a – a VII-a).

Formarea competenței de cunoaștere și utilizare a diverselor materiale, tehnici și instrumente de artă constă în studierea ramurilor artelor plastice și genurilor; a mijloacelor materiale și tehnicilor tradiționale. Acestea sunt studiate în clasele a V-a și a VI-a. În clasele a VII-a se studiază tehnicile moderne și contemporane.

Elevii dețin instrumente și mijloace necesare pentru desfășurarea orelor și studierea temelor respective: acuarelă, goaș, plastelină.  În clasa a VII-a elevii trebuie să dețină și mijloace netradiționale: carton, sârmă, deșeuri din plastic sau polietilenă etc.

Pentru formarea competenței de valorificare a limbajului artelor plastice și exprimarea plastică elevii, din toate ciclurile de clasă, realizează lucrări practice și studiază noțiuni teoretice care sunt bine definite/schițate în manualele școlare de educație plastică.

Elevii au caiete de ed. plastică și portofolii. La orele teoretice conspectează noțiunile, iar lucrările practice le concentrează în portofoliu pe care elevii trebuie să-l completeze cu 2-3 foi albe de format A4 și să-l dețină la fiecare oră de ed. plastică.

Competența de reprezentare plastică a structurilor și fenomenelor naturii în diverse materiale și tehnici de artă este formată la elevi prin intermediul realizării lucrărilor practice și anume a schițelor și a crochiurilor.

Lucrările finalizate sunt un produs a competenței de creare a compozițiilor plastice în diverse tehnici și materiale de artă.

Cu părere de rău, astfel de lucrări elevii au foarte puține din motiv că ed. plastică este studiată câte o oră pe săptămână și doar unii elevi, conștienți, realizează lucrările până la final.

Competența de percepere artistică a operelor de artă plastică din cultura națională și universală se formează în urma studierii activității maeștrilor de artă în toate ciclurile de clasă, iar în clasa a VII-a și a curentelor artistice. Sunt analizate lucrările maeștrilor, sentimentele redate și tehnicile/mijloacele utilizate la crearea operei de artă studiată.

Specificul ed. plastice este formarea celor cinci competențe pe parcursul a trei ani de studii în ciclu spiralat. În fiecare an se recapitulează cele studiate și se completează cu noțiuni noi.

Profesorul urmăreşte permanent formarea culturii teoretice şi cultivarea capacităţii de a utiliza limbajul specific disciplinii şi abilitatea de a descifra mesajul artistic al operelor.

Putem menţiona aplicarea la orele de ed. plastică a nivelului formativ-aplicativ, care presupune formarea atitudinii adecvate faţă de valorile artistico-estetice care contribuie la formarea idealului estetic şi stimularea tendinţei de a crea noi valori.

Profesoara propune elevilor în toate clasele studierea informaţiei teoretice din manualele școlare care este analizată cu atenție și se apreciază importanţa ei. Profesorul pune la moment accentele necesare ce ţin, în mod deosebit, de formarea atitudinilor adecvate faţă de valorile artistico-estetice la orele de ed. plastică.

Este lăudabil faptul că doamna profesoară apreciază activitatea elevilor cu „bravo” ceea ce îi încurajează să participe la ore.

Relaţiile profesor-elev sunt pozitive. Elevilor le place foarte mult să participe în cadrul orelor la activitățile propuse de către profesor, să realizeze lucrările practice și nu este vizibilă o repulsie față de disciplină.

Profesoara are o pregătire didactică de nivel superior, vine la ore cu informații suplimentare și interesante atât pentru elevi, cât și pentru cei ce asistă la ore (părinți, profesori).

Putem menţiona că elevii din clasele a VII-a au formate competenţe sus-menționate în diferită măsură. Cei cu adevărat sârguincioși au participat cu lucrările finalizate la concursuri naționale și au ocupat locuri premiante, iar ceilalți și-au format competențe necesare pentru realizarea unei schițe în dependență de necesitate.

Conţinuturile propuse spre studiere la disciplina ed. plastică sunt adecvate şi accesibile elevilor. Toţi elevii sunt asiguraţi cu manuale.

După curriculum temele şi unităţile de timp sunt repartizate la fiecare clasă. Profesoara respectă această repartizare: atât temele, cât şi unităţile de timp prevăzute de curriculum la fiecare clasă.

În curriculum la disciplină se propun mai multe tipuri şi metode complementare de evaluare.

Conform programului de activitate al I. P. L. T. „Ştefan Vodă” a fost organizată și desfășurată o probă de evaluare, în luna decembrie, la disciplina respectivă în clasele a VII-a. Rezultatele obținute le analizăm în tabelul de mai jos:

Clasa	10	9	8	7	6	5	4	3	2	1	Nota medie	Calitate	Reușită	Insucces
7 A	2	2	4	5	4	5	1	1	0	0	6,70	33,33%	91,66%	8,34%
7 B	3	3	1	4	5	3	4	1	0	0	6,51	29,16%	79,17%	20,83%
7C	2	0	5	7	2	7	3	2	0	0	6,21	25%	82,15%	17,85%
Total	7	5	10	16	11	15	8	4	0	0	6,47	29,16%	84,32%	15,68%

Proba de evaluare și rezultatele se anexează în mapa cu procese verbale ale probelor de evaluare realizate în baza testului de la administrația liceului.

 

Puncte forte:

1. Participarea la majoritatea concursurilor raionale și republicane;
2. Interesul elevilor față de disciplina respectivă și realizarea lucrărilor care pot concura la nivel republican;
3. Dezvoltarea simțului frumosului la elevi și a atitudinii artistico-plastice vs. lumea înconjurătoare.

Puncte slabe:

1. Numărul mic de ore și insuficiența timpului pentru realizarea/ finalizarea lucrărilor practice;
2. Lipsa atelierului pentru arte plastice;
3. Unii elevi uită rechizitele acasă și nu pot realiza sarcinile propuse de către profesor în timpul orelor.

Propuneri:

1. De a amenaja un cabinet/atelier cu toate rechizitele/instrumentele necesare pentru desfăşurarea la nivel a orelor de educaţie plastică;
2. Profesoara Spinei I. să desfășoare cursuri de formare continuă la disciplina educație plastică conform prevederilor actelor normative;
3. De a organiza și desfășura, lunar, expoziții a lucrărilor elevilor în galeria instiruției;
4. De a aprecia activitatea profesoarei Spinei Inga cu „foarte bine” .
5. De a propune profesoarei de a accede următorul grad didactic.